Şterge lacrima

Învrăjbită de gânduri, cade pe după pat, ameţită de fumul ţigărilor.
Părul i se prelinge uşor pe umeri, îmbâcsit de ceaţa din cameră. Pupilele-i se zbat continuu, ochii-i sunt sticloşi.
Înghite ultimul suspin în gura strepezită de alcool, şi lacrimile-i zgârie faţa rece.
Dar ştie că sfârşitul nu-i acum, şi-şi trage nasul, ştie că-i bună atât cât se poate, şi-şi şterge plânsul.

Poveste

Toate poveştile au un început-
La mine ziua de unşpe a-ncăput
În calendarul inimii mele,
Şi de atunci amintirile nu pleacă nici ele.
Se spune că fericirea nu se întâlneşte niciodată,
Însă în căutarea ei merită să alergi o viaţă 'ntreagă.-
...
De aici începe şi povestea mea *
O, drago, de-ai fi ştiut,
Că-n ochii tăi era vântul
Ce m-a purtat în neştire
Spre un loc fără gânduri, unde pictează amurgul,
Un oraş numit "iubire"..
De-aş fi putut să scap atunci de fluturi,
da, da, de fluturi,
Poate că aş fi uitat
Tot ce-a fost, şi-aş fi plecat..
Zic cândva, fiindc-acum simt că m-am eliberat,
Surâsu-ţi dulce-l văd anonimat...
Văd acum un panou mai bătrân ca tata,
"Către sfârşit faceţi la dreapta".
...
Aceasta a fost povestea mea,
Şi vreau s-o daţi la radio!

Fragile

Îl stinge în falduri de tăcere.. Şi sus, de la etajul nouă, abia mai murmură un 'te iubesc'. Şi-şi aruncă ochii în jos, şi scrâşneşte din dinţi.. Ar putea fi moartă în orice moment. Totul e aşa fragil.

Oriunde mergea avea chitara după el. Muzica era viaţa lui, doar pentru asta trăia. Locuia pe unde apuca, îşi câştiga banii din mici reprezentaţii la colţ de stradă. Era fericit cât putea el, surâdea la toată lumea. Era cel mai bogat om! Iubea muzica.

21.

ii veni rau de nemancat. scheletul sau i se contura pe pielea uscata si plina de noroi. tuna greu. macabrul cer o ploua, si ea, suferinda, in negura noptii, cade, si se sufoca plangand. e bolnava. grav bolnava. lacrimile i se innoada-n barbia alba, si viseaza, si-si aminteste, sau incearca, sa regizeze franturile de idei din mintea sa moarta de alcool; si-si aminteste ca iubea.
sa iubesti? este pacatosul sentiment inexplicabil, suprematia clipelor de plutire, complexitatea de miscari aritmate ce bat peretii striati ai corpului. acele furnicaturi intense, caldura insuportabila, degetele tremurande cu mainile uscate si fragile ca un fulg.. sunt cele care provoaca dezastre, prin infantilitatea si puerilitatea iubitorilor, asa descriu eu aceste sentimente.
dar ea nu vede. nu aude. nu vrea sa creada ori s-asculte. e pierduta. si-si inghite sec si ultimul suspin, si pica rapusa de ultimul strop ce ii pica pe piept, si moare.

Anonim

Tarmul albastru al raului de soare se-nteteste,
Negura boltei cade de m-ameteste;
Un cer in zdrente printre crengi,
Atat ramane, un gol de pete adanci.
Unde rasuna,
Un glas subtire de inger.. - si te-arunci!
Scanteie de iubire,
Fluturi multi,
Visezi si aberezi,
Surasuri nule,
Glume credule,
Freamate reci,
Camere goale;
Asta-nseamna sa iubesi.
O definitie a definitiei
Ce nu pot chiar sa definesc,
O ploaie de vara calda
Pe o plansa pictata goala.

necuvantatoare ^.^

mica bila calatoare
ascunsa dupa vreo floare
poart-o mantie roscata
s-o palarie vargata.
pare mi se-a fi- insecta,
prapadita, lihnita,
insecta istovita.
pe mica faptur-ambulanta,
pete negre de cerneala
o stropesc la nimereala.
saracuta-i acum tarcata
parc-ar fi o ciocolata..
- tu cu mantia roscata,
mica necuvantatoare,
tu aduni cate ceva
pentru fiecare.
cine esti, cum te numesti?
stai locului, ca m-ametesti.
spune-mi pe unde hoinaresti?
- ..

- life -

Imi vad viata reflectata
Intr-un ciob stupid de gheata.
Clipe reci, ades' pitite,
Zdrentuite de cutite,
Ma ataca crudele
Fara pic de scrupule.
Sa-mi dezmaticesc privirea vreau
Ca prea-mi curg lacrimi ca pe sleau,
Sa iert, si sa nu uit,
Acele zile de-aiurit,
Dup-un simplu ametit.
Ca ma distrug cu zilele
Incercand sa retraiesc amintirile,
Dulci amintiri, somptuoase,
Ce ma duceau sa zbor,
Printre raze maiestuoase,
Pe al scolii coridor.
Fug si nu fug
De-acele zile,
Vreau sa uit..
Nu, nu vreau sa uit.
Sa aiurez prin spitale,
La oameni cu probleme reale.
Ca tind a fi un copil
C-un comportament mult prea pueril.
Si slabiciunea m-adun-acum,
Intr-un suflet uitat oricum,
Ce-si vede viata reflectata,
Intr-un ciob stupid de gheata.

Si-abia atunci sa mor..

Vara. Mare.
Plec, plec departe.
Departe de-aceasta oroare.
S-ajung la mare.
La mare vreau.
Vreau sa intru pana la genunchi
In valul diafan.
Sa creez, sa pictez,
Sa aberez. sa desenez;
Sa aiurez cristale de apa
Pe planse, aiurea aruncate,
Si sa curga-ncet somptuasele raze
Din tarmul albastru al razelor de soare.
Sa suflu-n spuza norilor
Sa retraiesc clipele amintirilor,
Cand alcoolizam,
Fumam,
Drogam.
Si-abia atunci, un murmur alb,
Pustiu, strain si nesfarsit,
Sa ma lase sa-m pastrez ultima speranta,
C-am avut, detinut si simtit iubirea;
Si-abia, abia atunci,
Suferinda,
In tihna,
Sa ma iei in brate,
Sa ma atingi usor,
Sa-mi amintesti de zilele de-amor,
Si-apoi sa mor.

Love, remember? ..

cand viscolul alb matura peste tot, de un 25 ianuarie, cand prima zapada se-asternu.. si-n frigul aprig, noi..
acum, daca mai erai, ti-as fi zis:
vino mai aproape,
ninga, zapada ne-ngroape!
dar totul are un sfarsit,
cum ninsoarea s-a oprit
si zapada s-a topit,
noi nu ne-am mai iubit.
sfarsit.